Sindromul apneei in somn

Apneea in somn – generalitati

Apneea in somn este o afectiune ce se intalneste relativ frecvent in populatie si in care pacientului i se opreste respiratia periodic in timpul somnului. Aceste blocaje de respiratie pot aparea de la de cateva ori pana la sute de ori pe noapte. Atunci cand unei persoane i se opreste respiratia in somn, aceasta este partial trezita, deoarece creierul este fortat sa iasa din faza profunda de somn pentru a determina organismul sa respire din nou. Cand se intampla de mai multe ori intr-o ora, calitatea somnului scade si pot aparea o multime de probleme medicale.

Apneea in somn este de trei tipuri in functie de afectiunea de baza care o provoaca: obstructiva, centrala si mixta.

Apneea in somn de tip central este cauzata de afectiuni neurologice si cardiovasculare care duc la dereglarea centrului nervos ce comanda respiratia. O explicatie mai simpla este ca in anumite afectiuni in timpul somnului creierul omite sa comande muschilor respiratori sa isi faca treaba astfel incat pe o inregistrare a somnului vom observa lipsa fluxului de aer prin nas si gura concomitenta cu lipsa miscarii toracice si abdominale necesare respiratiei. Acesta lipsa a semnalului nervos pentru respiratie este periodica.

Apneea in somn de tip mixt este o combinatie intre apneea centrala si cea obstructiva.

Apneea in somn de tip obstructiv

Sindromul de apnee in somn de tip obstructiv (SASO) este cea mai comuna forma de apnee a somnului si studiile arata ca afecteaza aproximativ 4% dintre barbati si 2% dintre femei . Cu toate acestea, stim ca doar aproximativ 10 % din persoanele cu SASO cauta tratament, iar restul raman nediagnosticate.

Apneea obstructiva este cauzata de blocarea partiala sau totala a cailor respiratorii in timpul somnului: muschii gatului unei persoane se relaxeaza si permit limbii si/sau tesuturilor grase ale gatului sa cada in calea respiratorie si sa blocheze fluxul de aer. In timpul unui eveniment respirator obstructiv, oxigenul din sange scade iar receptorii ce se ocupa cu verificarea nivelului de oxigen din sange trimit semnale catre creier pentru ca acesta sa se trezeasca din stadiul de somn profund in care se afla si sa semnaleze organismului ca trebuie sa respire. Acest lucru este adesea urmat de un gafait zgomotos sau sforait deoarece persoana trebuie sa traga puternic aer pentru a debloca caile respiratorii. Trezirea de care vorbim este partiala si pacientul de cele mai multe ori nu se trezeste complet si nu isi aduce aminte de aceste evenimente.

Odata ce se reia respiratia si nivelul de oxigen revine la normal creierul adoarme la loc, iar procesul incepe din nou. Acesta se poate declansa doar de cateva ori pe noapte sau de sute de ori pe noapte, depinzand de gravitatea problemei.

Gravitatea este data de numarul de evenimente respiratorii (opriri ale respiratiei) pe ora de somn.

Sindrom de apnee in somn de tip obstructiv forma usoara – 5-14 evenimente respiratorii pe ora de somn

Sindrom de apnee in somn de tip obstructiv forma moderata – 15-29 evenimente respiratorii pe ora de somn

Sindrom de apnee in somn de tip obstructiv forma severa – peste 30 de  evenimente respiratorii pe ora de somn

Sindromul apneei in somn

De obicei, pacientii se prezinta la medic pentru sforait si oboseala excesiva in cursul zilei. Suspectam ca pacientul are apnee in somn daca aflam din relatarile anturajului ca sforaie tare si ca din cand in cand are pauze in respiratia din timpul somnului. Totusi, pentru a recomanda efectuarea unui test de somn, este de ajuns ca pacientul sa sforaie in majoritatea zilelor dintr-o saptamana.

Testul care confirma sau care infirma existenta unui sindrom de apnee in somn este poligrafia respiratorie in somn (testul de somn) (link catre articolul poligrafia respiratorie de somn).

Sforaitul care este tare, perturbator, care este de regula unul dintre semnele cele mai evidente de potential sindrom de apnee in somn.

• Pauze frecvente de respiratie cauzate de un blocaj aparent in gat. Aceste pauze sunt urmate deseori producerea de zgomote ca in situatia recuperarii respiratiei dupa un episod prelungit de sufocare pentru ca sistemul respirator lupta cu blocajul.
• Somnolenta diurna excesiva cauzata de intreruperi frecvente de ale ciclului normal al somnului.
• Dureri de cap dimineata – provin de la scaderile oxigenului din sangele care circula catre creier, ca urmare a respiratiei neregulate pe timp de noapte.
• Somn agitat. Cei care sufera de apnee obstructiva au adesea un somn neregulat, fiecare episod de oprire a respiratiei scotandu-i din etapele profunde atat de necesare ale somnului.
• Depresie sau iritabilitatea. Lipsa unui somn de calitate poate face ravagii asupra bunastarii mentale a unei persoane. Cei care sufera de apnee obstructiva sunt irascibili si in timp poate duce la simptome mai severe de depresie.

Cauzele Apneei in somn:

• Greutate – In multe cazuri, greutatea corporala a unei persoane este direct legata de diagnosticul de apnee obstructiva. Oamenii care sunt supraponderali sau obezi sunt mai predispusi la apnee, decât cei care isi mentin o greutate normala. Apneea este multe ori cauzata de tesutul grasos aflat in exces in afara gatului dar mai ales in peretii din interiorul gatului. Pe langa ca ingusteaza calibrul tubului respirator, tesutul grasos este mai flexibil decat tesutul muscular dintr-un gat normal, de aceea este mai usor sa cada in interiorul tubului de respirat si sa blocheze respiratia in timpul somnului.
• Varsta – odata cu avansarea in varsta muschii incep sa-si piarda tonusul. Acest lucru este valabil si pentru muschii din gât. Cand muschii gatului isi pierd tonicitatea, ei devin mai slabi si au mai multe sanse sa cada in caile respiratorii in timpul somnului.
• Amigdalele  mari sau vegetatiile adenoide (polipii) mari sunt principala cauza de apnee obstructiva in somn la copii, dar pot afecta si adultii care nu si le-au scos atunci cand au fost mai tineri.
• Cauze naturale – unele persoane sunt predispuse genetic in a avea un gât ingust sau o limba care se deplaseaza inapoi catre caile respiratorii. Daca in familie exista antecedente, este destul de probabil ca si dumeavoastra sa aveti aceeasi afectiune.
• Consumul frecvent de alcool sau alte sedative  –  Alcoolul relaxeaza muschii, iar acest lucru include muschii gatului, care se pot relaxa atat de mult incat ar putea duce la blocarea cailor respiratorii in timpul somnului.

• Fumatul- fumul de tigara este un iritant al plamanilor, gatului si esofagului. Acesta poate provoca inflamarea si retentia de lichide in caile respiratorii superioare, care pot limita fluxul de aer.